● Ne certăm cu viaţa.

..si ploaia de asemenea! Ai simtit vreodata cum este sa iubesti atat de mult pe cineva incat sa-i faci rau dar in acelasi timp sa-l protejezi? Nu fac referire la iubit, fac referire la orice fiinta umana!
Mie, mi se intampla des asta...si ma simt foarte aiurea de la o vreme, o ranesc pe mama, pe cea care mi-a dat viata, incerc sa o ajut dar in acelasi timp ii fac rau..sunt probleme personale, nu vreau sa zic si sunt sigura ca veti intelege.
Ma macina cand stiu ca sunt certata cu ea, mi-e rau, sunt nervoasa si la randul meu ii ranesc si pe cei din jur.
(Durerea-i facuta sa-ti futa creierii si sa-ti macine capu'), bine zis-o Spike!
Revenind...cateodata as vrea sa dispar pentru o clipa si sa sterg tot ce era rau si sa merg de la inceput, cu rabdare si cu forta si sa schimb lucrurile pentru a nu ma mai certa cu ea. Imi e frica sa nu i se intample ceva pe strada, asa cum si voua vi se intampla cu mamele voastre...cateodata ma gandesc "Ne-am certat....ea pleaca. Daca i se intampla ceva pe drum ? " as muri pe interior, nu vreau sa stiu cum as fi, refuz sa gandesc pentru ca o iubesc enorm pentru ca e mama. Nu toata lumea isi iubeste mama.
...M-am mai eliberat scriind acest post, probabil degeaba pentru ca nu-l va citi nimeni sau daca-l veti citi veti fi nepasatori...sper sa nu va dezamagiti mamicile si sper ca relatia mea cu mama se va imbunatati cand va fi cazul, pentru ca momentan nu vad nici o scapare la lumina.

V-am pupat, Andreea.